Valurile de căldură nu afectează toți oamenii în mod egal. În timp ce unii se bucură de soare și temperaturi ridicate, alții resimt disconfort extrem, simptome fizice severe sau chiar complicații medicale.
Diferențele țin de vârstă, starea de sănătate, medicație, stil de viață și chiar de locul în care trăim.
Citește și: Transpirația. Blestem sau binefacere pe timp de caniculă? Argumentele care te vor face să-ți schimbi părerea
Citește și: Ne protejează hainele albe pe timp de caniculă? Adevăruri, mituri și știință vestimentară
Vârstnicii, copiii mici, gravidele și persoanele cu boli cronice sunt cele mai vulnerabile. Sistemul lor de termoreglare este mai puțin eficient, iar capacitatea de a transpira sau de a simți setea este diminuată.
În plus, în orașele aglomerate, efectul de „insulă de căldură urbană” amplifică disconfortul termic, mai ales în zonele cu puțină vegetație și mult beton.
Ce se întâmplă în corpul nostru când e prea cald
Organismul uman funcționează optim la o temperatură internă de aproximativ 37°C.
Când mediul exterior devine prea fierbinte, corpul încearcă să se răcorească prin transpirație și dilatarea vaselor de sânge.
Aceste mecanisme pun presiune pe inimă, care trebuie să pompeze mai mult sânge spre piele.
Dacă nu ne hidratăm suficient, apar dezechilibre electrolitice, scăderea tensiunii arteriale, crampe musculare, amețeli și chiar leșin.
În cazuri grave, poate apărea epuizarea termică sau insolația, o urgență medicală care se manifestă prin febră mare, confuzie, piele uscată și fierbinte, pierderea cunoștinței sau convulsii.
Citește și: Câtă bere bem pe caniculă? Dar Pepsi și Coca-Cola? Băuturile periculoase pentru sănătate în zilele toride
Citește și: Dilema verii. Închidem sau nu fereastra pe timp de caniculă?
Citește și: Cât de bun e de fapt ventilatorul pe timp de caniculă. Regula de aur pentru o cameră răcoroasă
Temperatura apei mării în Mamaia și alte stațiuni:
Afecțiunile cronice, agravate de căldură
Persoanele cu boli cardiovasculare, respiratorii, renale sau neurologice sunt expuse unui risc crescut în timpul caniculei.
Inima este suprasolicitată, iar tensiunea arterială poate scădea brusc.
Pacienții cu insuficiență cardiacă sau hipertensiune pot suferi episoade acute, iar cei cu astm sau BPOC pot avea dificultăți de respirație din cauza aerului fierbinte și poluat.
De asemenea, bolile renale și diabetul pot duce la deshidratare severă, iar funcția renală se poate deteriora rapid.
În cazul afecțiunilor neurologice, cum ar fi scleroza multiplă sau epilepsia, căldura poate declanșa crize sau simptome accentuate.
Medicamentele care complică lupta cu canicula
Anumite tratamente pot reduce capacitatea corpului de a se răcori.
Diureticele, beta-blocantele, antidepresivele, antipsihoticele sau medicamentele pentru tiroidă pot afecta transpirația, setea sau echilibrul electrolitic.
În plus, unele antibiotice sau tratamente dermatologice cresc sensibilitatea la razele UV, favorizând arsurile solare.
Pacienții care urmează astfel de tratamente trebuie să discute cu medicul despre ajustarea dozelor sau măsuri suplimentare de protecție în perioadele caniculare.
Factorii sociali și psihologici care amplifică vulnerabilitatea
Persoanele cu venituri mici, care locuiesc în spații neizolate termic sau fără acces la aer condiționat, sunt mai expuse riscului.
De asemenea, cei care lucrează în aer liber, în construcții, agricultură sau transport, se confruntă cu un stres termic constant.
Canicula afectează și sănătatea mintală. Stresul termic poate duce la iritabilitate, insomnie, anxietate și dificultăți de concentrare.
În orașele mari, poluarea agravată de căldură intensifică simptomele respiratorii și cardiovasculare.
Citește și: Plouă mai mult la Londra ca la București? Datele statistice care îți vor da peste cap toate socotelile
Ce putem face pentru a ne proteja
Hidratarea constantă, evitarea expunerii directe la soare între orele 11:00–17:00, purtarea de haine lejere și deschise la culoare, utilizarea ventilatoarelor sau a aerului condiționat sunt măsuri esențiale.
Este important să verificăm starea celor vulnerabili: vârstnici, copii, persoane cu dizabilități sau afecțiuni cronice.
Comunitățile pot organiza centre de răcorire, iar autoritățile trebuie să emită alerte și să ofere sprijin în perioadele critice.
Canicula nu e doar o provocare meteorologică
Valurile de căldură sunt tot mai frecvente și mai intense, iar schimbările climatice amplifică riscurile.
Înțelegerea mecanismelor prin care căldura afectează corpul și identificarea grupurilor vulnerabile sunt pași esențiali pentru prevenirea tragediilor.
Citește și: Clima mortală de pe Everest. Cât de des ninge și ce viteze atinge vântul pe „acoperișul lumii”
Citește și: Meteorologii epocii Ceaușescu. Prognoze fără imagini satelitare. Cum prezenta Romica Jurca o zi caniculară
Related Posts
- Iadul pe pământ! Jumătate din Europa, terorizată de caniculă! Pericol iminent de incendii
Nu doar România suferă de caniculă. Valul de aer fierbinte a lovit mai multe țări…
- De ce iau foc în mers mașinile pe timp de caniculă. Regulile obligatorii de care trebuie să țină cont toți conducătorii auto. Legătura cu aerul condiționat
Pe fondul temperaturilor extreme din vara lui 2025, tot mai multe incidente auto grave sunt…
- Care este, de fapt, cea mai ploioasă lună din an, în România
România are un climat variat, influențat de poziția sa geografică și de relieful divers. Precipitațiile…
























































































































Un răspuns la “De ce unii oameni suferă mai mult în timpul valurilor de caniculă. Care sunt persoanele cele mai vulnerabile”
[…] Citește și: De ce unii oameni suferă mai mult în timpul valurilor de caniculă. Care sunt persoanele cele mai … […]