De ce nu trec niciodată uraganele de Ecuator. Bariera invizibilă a planetei

Uraganele sunt printre cele mai puternice și distructive fenomene meteorologice de pe planetă. Se formează în regiunile tropicale, deasupra apelor oceanice calde, și pot atinge viteze ale vântului de peste 250 km/h.

Cu toate acestea, un aspect fascinant și mai puțin cunoscut este faptul că aceste furtuni nu traversează niciodată Ecuatorul.

Citește și: Plouă mai mult la Londra ca la București? Datele statistice care îți vor da peste cap toate socotelile

Citește și: Ce este efectul de seră, mecanismul natural care ține planeta vie și cum afecteză România. De ce s-a intensificat în ultimii ani

Citește și: Ce este Jetstream-ul, cel mai influent fenomen atmosferic de pe planetă. Cum influențează România

De ce?

Răspunsul se află în fizica atmosferei și în modul în care Pământul se rotește.

Forța Coriolis, cheia rotației uraganelor

Pentru ca un uragan să se formeze și să se mențină, este esențială existența forței Coriolis.

Aceasta este o forță aparentă generată de rotația Pământului, care determină devierea traiectoriei maselor de aer.

În emisfera nordică, uraganele se rotesc în sens invers acelor de ceasornic, iar în emisfera sudică, în sensul acelor de ceasornic.

Această rotație este crucială pentru stabilitatea și intensificarea furtunii. La Ecuator însă, forța Coriolis este nulă.

Asta înseamnă că nu există nicio deviere care să permită formarea unei mișcări circulare organizate.

Fără această rotație, uraganul nu poate exista.

Ecuatorul, linia de demarcație a rotației atmosferice

Ecuatorul acționează ca o barieră naturală între cele două emisfere.

Dacă un uragan format în emisfera nordică ar încerca să traverseze Ecuatorul, ar trebui să-și inverseze direcția de rotație pentru a se adapta la condițiile din emisfera sudică.

Acest lucru este imposibil din punct de vedere fizic, deoarece structura internă a furtunii s-ar destabiliza complet.

Practic, uraganul s-ar dezintegra înainte de a reuși să treacă linia ecuatorială.

Citește și: Diferența dintre temperatura resimțită a aerului și cea măsurată. De ce ne e mai cald decât arată termometrul

Citește și: Ce este un front atmosferic. Eternul război dintre aerul cald și cel rece

Citește și: De ce miroase ploaia „a ploaie”? Explicația științifică a unui parfum care ne fascinează

Zona de convergență intertropicală

Regiunea ecuatorială este dominată de o zonă cunoscută sub numele de Zona de Convergență Intertropicală (ITCZ), unde vânturile din cele două emisfere se întâlnesc.

Această zonă este caracterizată de vânturi slabe, umiditate ridicată și instabilitate atmosferică, dar nu oferă condițiile necesare pentru formarea unui sistem ciclonal organizat.

Deși apele sunt calde, lipsa forței Coriolis și turbulențele atmosferice fac ca uraganele să nu se poată forma sau menține aici.

Citește și: Cele mai rezistente flori pe timp de caniculă. Cum îți menții grădina și balconul înflorite chiar și la peste 35°C

Citește și: Meteorologii epocii Ceaușescu. Prognoze fără imagini satelitare. Cum prezenta Romica Jurca o zi caniculară

Citește și: Ne protejează hainele albe pe timp de caniculă? Adevăruri, mituri și știință vestimentară

Excepții teoretice și realitatea observațională

De-a lungul istoriei meteorologice moderne, nu a fost înregistrat niciun caz confirmat de uragan care să fi traversat Ecuatorul.

Există furtuni tropicale care s-au apropiat de această linie imaginară, dar toate s-au disipat sau și-au schimbat traiectoria înainte de a o traversa.

Teoretic, un uragan extrem de puternic ar putea supraviețui câteva grade dincolo de Ecuator, dar ar deveni rapid instabil și s-ar dezorganiza.

Este un scenariu improbabil, dar nu imposibil în condiții excepționale.

Echilibrul natural al planetei

Faptul că uraganele nu pot trece de Ecuator este o dovadă a echilibrului delicat care guvernează atmosfera Pământului.

Forța Coriolis, rotația planetei și dinamica atmosferică creează o linie invizibilă, dar de netrecut pentru aceste furtuni.

Este un exemplu fascinant de cum legile fizicii modelează clima globală și limitează chiar și cele mai violente manifestări ale naturii.

Citește și: Cât de departe poate ucide fulgerul. Ce se întâmplă dacă fugi

Citește și: De ce a renunțat România la sistemul de rachete antigrindină. Fermierii sunt furioși, autoritățile au justificările lor

Citește și: Tornada din Ardeal, cea mai letală furtună din istoria României. Mărturii sfâșietoare, imagini apocaliptice. O poveste unică, pe care v-o prezentăm în exclusivitate: “Un copil a înnebunit de groază, iar o femeie a amuţit”

Citește și: Povestea tornadei de la Făcăeni. Informații în premieră despre furtuna ucigașă care a produs rafale de vânt de peste 250 km/h. Ce le-a reproșat președintele Ion Iliescu localnicilor