Deșertul, imperiul nemilos al arșiței și frigului. Povestea formării

Deșertul. Nu îl poți cuprinde cu privirea, iar orizontul său pare infinit. Un ocean de nisip, dar fără viața ascunsă a apelor – doar arșiță, vânt și singurătate.

Din cuprins:

Deșerturile subtropicale
Deșerturile de umbră pluviometrică
Deșerturile interioare
Deșerturile polare
Temperaturi extreme în deșerturi
Oscilațiile de temperatură
Impactul deșerturilor asupra planetei
Expansiunea deșerturilor și schimbările climatice
Viața în deșert

Dunele își schimbă forma ca valurile, sculptate de timp și furtuni. Noaptea, frigul mușcă din piatră, iar ziua soarele arde fără milă, transformând totul într-o iluzie tremurătoare.

Și totuși, în acest pustiu aparent sterp, viața rezistă, adaptată la extremele imposibile ale celui mai neiertător teritoriu de pe Pământ.

Deșerturile sunt regiuni caracterizate prin precipitații extrem de reduse, de obicei sub 250 mm pe an.

Acestea acoperă aproximativ 20% din suprafața Pământului și pot fi clasificate în mai multe tipuri, în funcție de procesul lor de formare.

Canicula devine insuportabilă în următoarele zile, dar apar și furtuni violente. Când vine marea răcorire

Caniculă record în Balcani și România, în următoarele zile. Unul dintre cele mai intense episoade din ultimele decenii

Nisipul s-a format prin eroziunea și dezintegrarea rocilor de-a lungul a mii sau chiar milioane de ani.

Vântul, apa și temperaturile extreme au măcinat treptat rocile, transformându-le în particule fine care au fost transportate și depuse pe plaje, în deșerturi și pe fundul mărilor.

Citește și: Curentul invizibil care ia vieți. Tragediile de pe litoralul Mării Negre

Citește și: Tornadele gemene care au șters pur și simplu un oraș de pe hartă

Deșerturile subtropicale

Acestea sunt cele mai comune și se formează în regiunile situate între 15 și 30 de grade latitudine nordică și sudică.

Procesul de formare este legat de circulația atmosferică globală: aerul cald și umed de la ecuator se ridică, pierde umiditate prin precipitații, iar apoi coboară în regiunile subtropicale ca aer uscat, creând condiții aride.

Exemple celebre includ Sahara, Deșertul Kalahari și Deșertul Sonoran.

Deșerturile de umbră pluviometrică

Acestea apar în regiunile aflate în spatele lanțurilor muntoase, unde munții blochează umiditatea adusă de vânturile oceanice.

Un exemplu este Deșertul Mojave, situat în umbra Munților Sierra Nevada din California.

Citește și: Vara care n-a mai venit. Cronica unei catastrofe climatice care a ucis peste 100.000 de oameni

Citește și: Ploaia care nu atinge pământul. Fenomenul tot mai des care îi uimește pe specialiști

Citește și: București, oraș tropical. De ce nopțile sunt tot mai fierbinți

Deșerturile interioare

Acestea se formează în zonele îndepărtate de oceane, unde umiditatea nu ajunge.

Deșertul Gobi din Mongolia este un exemplu de astfel de deșert, unde temperaturile pot varia extrem de mult între zi și noapte.

Deșerturile polare

Puțini oameni asociază Antarctica cu un deșert, dar acesta este, de fapt, cel mai mare deșert de pe Pământ, având precipitații extrem de reduse, sub 50 mm pe an în interiorul continentului.

Temperaturi extreme în deșerturi

Deșerturile sunt cunoscute pentru temperaturile lor extreme, atât în timpul zilei, cât și noaptea.

Cele mai ridicate temperaturi înregistrate:

Deșertul Lut (Iran) – 70.7°C (159.3°F), cea mai ridicată temperatură de suprafață măsurată vreodată.
Death Valley (SUA) – 56.7°C (134°F), cea mai ridicată temperatură oficială de aer înregistrată.
Flaming Mountains (China) – 66.8°C (152.2°F), temperatură extremă măsurată în această regiune aridă.
Deșertul Sonoran (Mexic/SUA) – temperaturi frecvente de peste 50°C (122°F).

Citește și: Debarcarea din Normandia. Cea mai importantă prognoză meteo din istoria omenirii. Foto document

Citește și: De ce a renunțat România la sistemul de rachete antigrindină. Fermierii sunt furioși, autoritățile au justificările lor

Citește și: 10 curiozități despre ploaie. Lucruri pe care nu le știai despre acest fenomen aparent banal

Oscilațiile de temperatură

Deșerturile nu sunt doar fierbinți – ele pot fi și extrem de reci.

Deșertul Gobi poate avea temperaturi de -40°C iarna, iar în Sahara, temperaturile nocturne pot scădea sub 0°C din cauza lipsei de umiditate care să rețină căldura.

Impactul deșerturilor asupra planetei

Deșerturile joacă un rol crucial în echilibrul climatic al Pământului.

Ele influențează circulația atmosferică, reflectă o mare parte din radiația solară și sunt habitat pentru specii adaptate la condiții extreme.

Expansiunea deșerturilor și schimbările climatice

Fenomenul de deșertificare este o problemă globală, determinată de schimbările climatice și activitățile umane.

Sahara se extinde anual cu aproximativ 48 km, afectând terenurile agricole din Africa.

Viața în deșert

Deși par ostile, deșerturile sunt pline de viață. Cactușii, șopârlele, scorpionii și dromaderii sunt doar câteva dintre speciile adaptate la condițiile extreme.