Secretul vremii nebune din luna Mai. De ce se schimbă totul brusc
Categorii
Clima în România

Secretul vremii nebune din luna Mai, în România. De ce se schimbă totul peste noapte

Luna mai marchează trecerea de la primăvară la vară și este caracterizată prin contraste meteorologice puternice.

Luna mai marchează trecerea de la primăvară la vară și este caracterizată prin contraste meteorologice puternice. Pe de o parte, este cea mai caldă lună a primăverii, cu temperaturi care pot depăși frecvent 30 ºC, iar pe de altă parte, este și cea mai instabilă, cu variații bruște de temperatură și fenomene meteo extreme.

Precipitațiile torențiale, furtunile și grindina sunt fenomene comune, cauzate de interacțiunea dintre diverse sisteme atmosferice.

În România, luna mai poate fi marcată de zile însorite și caniculare, dar și de episoade de răcire accentuată și ploi abundente.

Aceste oscilații climatice au fost observate de-a lungul deceniilor și sunt influențate de poziția centrilor barici pe continentul european.

Citește și: Locul din România în care plouă cel mai mult. Misterul regiunii cu precipitații record

Alternanțe climatice

Unul dintre aspectele definitorii ale lunii mai este alternanța dintre perioade calde și zile reci și ploioase.

Există ani în care temperaturile din luna mai au fost extrem de ridicate, depășind chiar pragul caniculei, iar alții în care vremea a fost neobișnuit de rece pentru această perioadă a anului.

De exemplu, temperatura maximă absolută a lunii mai în România a fost de 40,8 ºC, înregistrată la Mărculești, Călărași, pe 27 mai 1950.

Această zi a fost una dintre cele mai toride din istorie, în contextul unei perioade de caniculă prelungită care a afectat sudul României.

În contrast, temperatura minimă absolută a lunii mai a fost de -16,0 ºC, înregistrată la Vf. Omu, pe 14 și 15 mai 1940, un episod rar de frig extrem într-o lună de primăvară avansată.

Astfel de variații sunt cauzate de prezența și poziția centrilor barici care influențează România.

Cicloni mediteraneeni pot aduce precipitații abundente, în timp ce dorsala anticiclonului azoric sau maximul barometric est-european pot favoriza perioade mai stabile și calde.

Mai rar, anticiclonul nord-african poate aduce aer extrem de cald, contribuind la temperaturi ridicate care uneori depășesc valorile normale pentru luna mai.

Citește și: De ce plouă atât de mult la Sinaia și Bușteni. Ce se ascunde în spatele acestui fenomen

Distribuția Temperaturilor

Analiza datelor climatologice colectate între 1961 și 2022 arată variații importante ale temperaturilor în funcție de regiune.

  • Zonele cele mai calde sunt situate în sud-vestul Olteniei, unde temperatura medie lunară depășește 18 ºC.
  • Temperaturi între 16 și 18 ºC sunt caracteristice Câmpiei Române, Câmpiei de Vest, Câmpiei Moldovei și Deltei Dunării.
  • În Transilvania, Maramureș și Subcarpați, valorile temperaturilor sunt mai scăzute, situându-se între 12 și 16 ºC.
  • Zonele montane au temperaturi medii între 6 și 12 ºC, iar la altitudini de peste 1700 m, valorile scad la 2 – 6 ºC. Pe culmile Carpaților Meridionali, la peste 2500 m, se înregistrează temperaturi medii sub 2 ºC.

Precipitațiile: Ploi Torențiale și Averse Frecvente

Luna mai este, de asemenea, o lună caracterizată prin precipitații frecvente și intense. Aversele de ploaie sunt obișnuite, adesea însoțite de descărcări electrice, vijelii și grindină.

Distribuția precipitațiilor variază semnificativ în funcție de regiune:

  • Dobrogea și sudul extrem al Moldovei au cele mai reduse precipitații, cu valori medii sub 50 mm.
  • Câmpia Română, Câmpia de Vest și Podișul Moldovei primesc 50 – 75 mm de precipitații lunar.
  • Zonele subcarpatice și montane joase înregistrează cantități între 75 – 125 mm.
  • Munții Carpați, în special Carpații Meridionali și nordul Carpaților Orientali, depășesc 125 – 150 mm de precipitații lunare.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații în România a fost de 392,4 mm, înregistrată la Stâna de Vale, în 2021, ceea ce confirmă caracterul ploios al lunii mai.

Tot aici s-a înregistrat și cea mai mare cantitate de precipitații căzută într-o singură zi, 181,6 mm, pe 18 mai 2021.

La București, luna mai poate aduce, de asemenea, cantități semnificative de ploaie. Maximul absolut al precipitațiilor lunare a fost de 259,7 mm, înregistrat la București-Filaret în 1971.

În aceeași zi, la București-Afumați s-au acumulat 247,7 mm, iar la București-Băneasa 233,4 mm, în 2012.

Variații Climaterice Extinse

De-a lungul anilor, luna mai a fost caracterizată de extreme climatice majore.

Printre cei mai călduroși ani se numără 1968, 1996, 2002, 2003, 2007, 2013 și 2018, în timp ce cei mai reci ani au fost 1961, 1970, 1978, 1980 și 1991.

În ceea ce privește precipitațiile, cei mai ploioși ani ai lunii mai au fost 1970, 1971, 1991, 2012 și 2019, în contrast cu 1969, 1982, 1986, 1992 și 2000, care au fost printre cei mai secetoși.

Citește și: Șase ani de la tornada de la Călărași. Un fenomen meteo de proporții istorice. Foto

Citește și: Tornada din Ardeal, cea mai letală furtună din istoria României. Mărturii sfâșietoare, imagini apocaliptice. O poveste unică, pe care v-o prezentăm în exclusivitate: “Un copil a înnebunit de groază, iar o femeie a amuţit”

Citește și: Povestea tornadei de la Făcăeni. Informații în premieră despre furtuna ucigașă care a produs rafale de vânt de peste 250 km/h. Ce le-a reproșat președintele Ion Iliescu localnicilor

Citește și: Anticiclonul de baraj. Ce este și cum afectează România

Ultimele știri