De ce a renunțat România la sistemul de rachete antigrindină

Grindina a devenit un adevărat coșmar pentru agricultorii din România, provocând pagube uriașe în fiecare sezon. Cu fiecare furtună violentă, culturi întregi sunt distruse, iar pierderile financiare afectează grav fermierii.

În trecut, sistemul de rachete antigrindină oferea o formă de protecție, însă suspendarea acestuia a stârnit nemulțumirea celor care depindeau de el.

Oamenii sunt furioși, considerând că decizia Ministerului Agriculturii de a renunța la lansări îi lasă neprotejați în fața fenomenelor extreme.

În timp ce unii cred că rachetele nu erau eficiente, alții se tem că fără ele, distrugerile vor fi și mai mari. Debutul sezonului agricol fără această măsură de prevenție îi face pe fermieri să privească viitorul cu îngrijorare.

România a decis să renunțe la sistemul de rachete antigrindină, o măsură aplicată timp de aproape două decenii pentru protejarea culturilor agricole.

Ministerul Agriculturii a suspendat lansările, invocând lipsa unor studii științifice clare privind eficiența și impactul asupra mediului.

Această decizie a stârnit reacții puternice atât din partea susținătorilor sistemului, cât și a celor care îl considerau ineficient și chiar dăunător.

Citește și: Locul din România în care plouă cel mai mult. Misterul regiunii cu precipitații record

Sistem antigrindină în Slobozia, Ialomița. SUrsa foto: facebook / Sistemul National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor

Cum funcționa sistemul de rachete antigrindină

Rachetele antigrindină utilizate în România conțineau iodură de argint, o substanță care, odată dispersată în nori, avea rolul de a stimula formarea de ploaie în loc de grindină.

Lansările erau coordonate din șase centre regionale, cu 106 puncte de tragere, acoperind aproximativ 25% din suprafața agricolă a țării.

În fiecare primăvară, sezonul lansărilor începea în aprilie, iar fermierii din zonele protejate se bazau pe acest sistem pentru a evita pierderile cauzate de grindină.

Controverse și proteste

Nu toți agricultorii au fost de acord cu utilizarea rachetelor antigrindină.

Unii fermieri susțin că acestea nu doar că nu opresc grindina, dar ar putea reduce volumul de ploaie, afectând culturile.

În județul Vrancea, nemulțumirea a fost atât de mare încât, în 2014, o stație de lansare a fost atacată de localnici furioși.

Teofil Dascălu, președintele Asociației Fermierilor din Vrancea, declara la acea vreme că stațiile funcționează fără o bază științifică solidă și fără studii privind cantitatea de precipitații influențată de lansări.

Pe de altă parte, susținătorii sistemului afirmă că efectele sunt vizibile imediat după lansare.

Ionuț Lazăr, director general în cadrul intervențiilor active în atmosferă, susține că dacă grindina dispare la câteva minute după lansare, înseamnă că intervenția a avut succes.

El a menționat că au fost realizate patru studii de impact, ultimul în 2019, care nu au evidențiat niveluri periculoase de argint în sol sau apă.

Citește și: De ce plouă atât de mult la Sinaia și Bușteni. Ce se ascunde în spatele acestui fenomen

Alternativa generatoarelor terestre

După suspendarea lansărilor de rachete, autoritățile au început să analizeze alternative.

Una dintre soluțiile propuse este utilizarea generatoarelor terestre, care funcționează prin arderea controlată a iodurii de argint la sol, dispersând substanța în atmosferă pentru a preveni formarea grindinei.

Această metodă este deja folosită în alte țări europene, precum Ungaria și Bulgaria, și este considerată mai prietenoasă cu mediul.

Impactul asupra agriculturii

Suspendarea sistemului antigrindină lasă peste 2,5 milioane de hectare agricole neprotejate, iar fermierii se confruntă cu riscul iminent al grindinei.

Viticultorii din Dealu Mare, de exemplu, se declară complet expuși.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a cerut suspendarea lansărilor până la realizarea unui studiu de impact asupra precipitațiilor, studiu care nu a fost inițiat.

Decizia Ministerului Agriculturii de a suspenda lansările de rachete antigrindină a fost influențată de presiuni din partea unor organizații agricole mari, dar și de zvonuri și teorii neverificate.

În mediul online, se răspândesc mesaje care sugerează că sistemul antigrindină ar „alunga ploile” sau ar „usca norii”, afirmații fără fundament științific, care induc în eroare opinia publică.

Citește și: Șase ani de la tornada de la Călărași. Un fenomen meteo de proporții istorice. Foto

Citește și: Tornada din Ardeal, cea mai letală furtună din istoria României. Mărturii sfâșietoare, imagini apocaliptice. O poveste unică, pe care v-o prezentăm în exclusivitate: “Un copil a înnebunit de groază, iar o femeie a amuţit”

Citește și: Povestea tornadei de la Făcăeni. Informații în premieră despre furtuna ucigașă care a produs rafale de vânt de peste 250 km/h. Ce le-a reproșat președintele Ion Iliescu localnicilor

Citește și: Anticiclonul de baraj. Ce este și cum afectează România

Dicționar meteorologic