Grindina este un fenomen meteorologic spectaculos, dar și periculos, care poate provoca pagube semnificative. Se formează în condiții de instabilitate atmosferică severă și apare frecvent în România în lunile de vară. De-a lungul timpului, au fost raportate episoade extreme, cu greloane de dimensiuni impresionante, iar în unele cazuri, grindina a dus chiar la pierderi de vieți omenești.
Grindina este un fenomen meteorologic care constă în căderea de particule solide de gheață din atmosferă.
Aceste particule, numite greloane, au dimensiuni variabile și pot provoca pagube semnificative.
Spre deosebire de ninsoare sau măzăriche, grindina se formează exclusiv în condiții de instabilitate atmosferică severă, fiind asociată cu furtuni puternice.
Citește și: Anticiclonul de baraj. Ce este și cum afectează România
Cum și când se formează grindina?
Grindina ia naștere în interiorul norilor de furtună, cunoscuți sub numele de Cumulonimbus.
Procesul începe atunci când picăturile de apă sunt ridicate de curenții ascendenți puternici din nor, ajungând la altitudini unde temperaturile sunt sub zero grade Celsius.
Acolo, picăturile de apă suprarăcite îngheață și formează mici cristale de gheață.
Pe măsură ce aceste cristale sunt transportate de curenții ascendenți, ele se ciocnesc cu alte picături de apă suprarăcită, care îngheață pe suprafața lor, determinând creșterea dimensiunii greloanelor.
Acest proces se repetă de mai multe ori, iar grindina poate ajunge la dimensiuni impresionante.
Citește și: Ce este ceața și cât de periculoasă este pentru sănătate
Când greutatea greloanelor devine prea mare pentru a fi susținută de curenții ascendenți, acestea cad spre sol.
Grindina apare cel mai frecvent în sezonul cald, în lunile de vară, când instabilitatea atmosferică este accentuată.
Furtunile puternice, însoțite de descărcări electrice și vânt intens, sunt condițiile ideale pentru formarea grindinei.
Când cade grindina în România
În România, grindina este un fenomen relativ frecvent în lunile mai, iunie și iulie, când temperaturile ridicate favorizează dezvoltarea norilor Cumulonimbus.
Cele mai afectate regiuni sunt Bărăganul, Dobrogea și sudul Moldovei, unde furtunile de vară sunt intense și adesea însoțite de grindină.
În ultimii ani, grindina a devenit tot mai frecventă și mai agresivă, fiind raportate episoade cu greloane de dimensiuni mari în diverse zone ale țării.
Acest fenomen este influențat de schimbările climatice, care determină o creștere a intensității furtunilor.
Care au fost cele mai mari dimensiuni ale grindinei în România
În România, au fost raportate cazuri de grindină cu dimensiuni impresionante.
În județul Dolj, pe 20 iunie 1997, au fost observate greloane care depășeau mărimea unui ou de struț, iar stratul de grindină a ajuns la aproximativ 50 cm.
Un alt episod sever a avut loc în comuna Rucăr, pe 13 august 1999, unde au fost înregistrate fragmente de grindină de aproximativ 80 mm.
În alte zone ale țării, grindina a fost semnalată în episoade extreme, cum ar fi la Brăila (7 iunie 1880), Iași (4 august 1950), București-Băneasa (18 iunie 1979), Oradea (31 iulie 1991) și Zalău (28 mai 2019).
Ce pagube a provocat grindina
Grindina poate avea efecte devastatoare asupra culturilor agricole, clădirilor și vehiculelor.
În România, pagubele cauzate de grindină sunt semnificative, mai ales în zonele agricole, unde poate distruge recoltele într-un timp foarte scurt.
În unele cazuri, stratul de grindină a fost atât de gros încât a blocat drumurile și a afectat infrastructura locală.
Pe lângă distrugerile materiale, grindina poate provoca și accidente rutiere, deoarece vizibilitatea scade brusc în timpul furtunilor, iar carosabilul devine alunecos.
În zonele urbane, acoperișurile clădirilor și geamurile sunt adesea afectate de greloanele mari.

Au existat victime cauzate de grindină
Deși grindina este rar asociată cu pierderi de vieți omenești, au existat cazuri tragice.
În Bangladesh, în anul 1986, o furtună cu grindină a provocat moartea a 300 de persoane, fiind unul dintre cele mai grave incidente meteorologice de acest tip din lume.
Citește și: Care este diferența dintre o „ploaie” și o „aversă de ploaie”
Unele bucățil de gheață au cântărit mai mult de un kilogram!
În România, pe 20 iunie 1997, în județul Dolj, patru persoane au murit din cauza grindinei, iar martorii au relatat că greloanele depășeau dimensiunea unui ou de struț.
În astfel de situații extreme, grindina poate fi un pericol real pentru cei aflați în aer liber, mai ales dacă greloanele ating dimensiuni mari și cad cu viteză mare.
8 răspunsuri la “Ce este grindina și cum se formează. Ce zone din România sunt cele mai afectate. Video”
[…] alocuri, se vor semnala vijelii și grindină, iar cantitățile de apă vor putea depăși 20-30 l/mp în perioade scurte de […]
[…] Pe alocuri, se vor înregistra vijelii și grindină. […]
[…] De asemenea, în unele zone, cantitățile de apă vor fi semnificative, iar pe alocuri se vor înregistra vijelii și grindină. […]
[…] Grindina a devenit un adevărat coșmar pentru agricultorii din România, provocând pagube uriașe în fiecare sezon. Cu fiecare furtună violentă, culturi întregi sunt distruse, iar pierderile financiare afectează grav fermierii. […]
[…] Citește și: Ce este grindina și cum se formează. Ce zone din România sunt cele mai afectate. Video […]
[…] Grindina a avut dimensiuni de până la 5 cm în diametru, iar precipitațiile au fost atât de intense încât au provocat inundații rapide. […]
[…] puternice, ploile torențiale și, uneori, furtunile de grindină pot provoca pagube […]
[…] torențiale de ploaie, însoțite de frecvente descărcări electrice, vijelii și, local, de grindină, în vestul, centrul și nordul României, precum și la […]