Duminică, 28 iulie 1991. Buletinul meteo anunță vreme caldă, averse și descărcări electrice la munte și, izolat, în rest. În Moldova, maxima urcă spre 28 de grade. Nimeni nu intuiește dezastrul ce avea să se întâmple în câteva ore. Pericolul pândea neștiut, mascat de ignoranța care domnea la acea vreme, când România încă își căuta identitatea postdecembristă.
E soarele și cald în toată Moldova. Spre seară, un jet de aer rece intră prin nordul Carpaților Orientali, stârnind câteva furtuni. Acestea coboară de-alungul muntelui, spre sud. Ploile devin torențiale. Frontul este blocat de o masă de aer mai cald, așa că precipitațiile nu mai contenesc.
Puhoaiele încep să se reverse spre zonele joase. La nord de Onești, stația hidrometrică Livezi înregistrază o cantitate de apă incredibilă: 149,8 l/mp!
Ploaia continuă. La ora 5 de dimineață, o undă de viitură foarte rapidă, cu un debit de circa 1000 litri pe secundă şi un volum de circa 10 milioane metri cubi de apă se formează pe râul Tazlău. Un val de 7 metri înălțime se îndreaptă spre barajul Belci!
Datorită gradului ridicat de colmatare a acumulării Belci, de pe rîul Tazlău, cât şi imposibilităţii manevrării stăvilarelor barajului ca urmare a întreruperii energiei electrice, acumularea nu poate atenua sau reţine unda de viitură şi, ca urmare, o deversează peste coronamentul barajului. În zona malului stîng, se produce o breşă de circa 60 m! În asemenea condiţii, debitul evacuat de acumulare ajunge la circa 2000 mc pe secundă, depăşind capacitatea normală de transport a albiei rîului.

După ce distruge barajul Belci, uriașul val se îndreaptă, la ora 5,30 dimineața, spre Slobozia, un cartier al orașului Onești pe care îl acoperă complet, ucigând 31 localnici. Câteva minute mai târziu, viitura lovește comuna Gura Văii, unde omoară 5 suflete și distruge 150 de case. Alte sate din apropiere sunt complet izolate.

În același timp, râul Siret se umflă și el. La Răcăciuni, tot în județul Bacău, un dig de pământ care proteja populația de lacul de acumulare Răcăciuni, de pe cursul Siretului, se rupe. Viitura care se formează ucide, în localitate, 9 oameni și distruge 27 de case. Valul pleacă în aval, spre sud, și pune la pământ tot ce îi iese în cale. În comuna Berești, 19 oameni sunt uciși, 300 de case, distruse. 7 adulți și 15 copii sunt dați dispăruți.

Ieșite din matcă, puhoaiele mătură tot în calea lor. Peste 70 de morţi, zeci de dispăruţi, 500 de case distruse total, 1700 de case distruse parţial, 17 comune afectate, 10.000 de sinistraţi, 30 de poduri şi podeţe distruse, zonele cele mai afectate fiind Răcăciuni, Tazlău, zona Oneşti. Comuna Slobozia de Bacău este complet sub apă. Acesta este bilanţul, incomplet și astăzi, al urmărilor inundaţiilor din noaptea de 28 spre 29 iulie 1991.

La mila autorităților
A fost, desigur, un eșec total al administrației statului român, inclusiv al institutului de meteorologie. Tone de alimente au fost trimise către cei peste 10.000 de sinistrați. Sate întregi au fost strămutate, mii de familii au rămas pe drumuri, la mâna (mila) autorităților.
Primarul a furat din ajutoarele pentru sinistrați
Batjocura aleșilor a continuat, desigur, și după catastrofă. Primarul din Răcăciuni, una dintre cele mai afectate comune, a furat fără rușine din ajutoarele pentru sinistrați. La doi ani de la urgie, la Răcăciuni a fost ales primar Alexandru Domiteanu, din partea PSDR.
Odată instalat în funcţie, acesta a profitat de tragedia comunei, pornind o adevărată campanie de strîngere a ajutoarelor pentru sinistraţi. El a dat, la cinci prieteni de-ai săi, un teanc de delegaţii în alb, ştampilate, şi i-a trimis în ţară, penrtu a colecta ajutoarele la diverşi agenţi economici. Ulterior, bunurile au fost valorificate, iar banii obţinuţi au fost împărţiţi între cei şase.
Printre păcăliţi se numără întreprinderea de Confecţii și Abatorul din Miercurea Ciuc, dar şi IAS Slobozia.
Monument în memoria victimelor

În anul 2016, în Slobozia, Onești, a fost inaugurat un monument-troiță închinat acestui eveniment trist.
Monumentul are săpate în granit numele persoanelor decedate și inscripția „timpul a ramas în loc”, cu referire la faptul că de atunci nu s-a mai realizat nicio lucrare pentru refacerea barajului și a lacului de acumulare.
Anul acesta, autoritățile au anunțat că vor folosi fondurile PNNR pentru refacerea barajului de la Belci. Din păcate, proiectul a rămas în impas pentru că, la împărțirea banilor de la Uniunea Europeană, s-a constatat că nu sunt suficiente fonduri pentru o asemenea investiție, adică 214 milioane lei.
Urmărim împreună evoluția vremii în timp real pe situl METEOMANIA!
4 răspunsuri la “Povestea inundațiilor catastrofale din Moldova, din 1991. Peste 70 de suflete, ucise de o viitură înaltă de 7 metri”
[…] Citește și: 33 de ani de la MAREA CATASTROFĂ din Moldova! Povestea inundațiilor din 1991. Peste 70 de suflete,… […]
[…] Citește și: 33 de ani de la MAREA CATASTROFĂ din Moldova! Povestea inundațiilor din 1991. Peste 70 de suflete,… […]
[…] Citește și: Povestea inundațiilor catastrofale din 1991. Peste 70 de suflete, ucise de o viitură înaltă de 7… […]
[…] Citește și: Povestea inundațiilor catastrofale din 1991. Peste 70 de suflete, ucise de o viitură înaltă de 7… […]