Tornada din Ardeal, cea mai letală furtună din istoria României. Mărturii sfâșietoare, imagini apocaliptice

Istoria meteorologică a României consemnează o furtună uimitoare, denumită “tornada din Ardeal” (sau “tornada din Ardeal”), care a lovit, în anul 1912, mai multe localități din Transilvania. Despre acest eveniment dramatic există foarte multe controverse. Meteomania și-a propus să despice în patru această poveste unică pe plaiurile noastre.

Cuprins:

• O primă confuzie
• Călduri tropicale au lovit Anglia, Franța, Spania, Italia
• Prima lovitură: “Nori negri şi grei în formă de semicerc”
• “Un copil a înebunit de groază, iar o femee a amuţit”
• Tornada coboară spre sud-vest
• Uraganul “ridica oameni în aer, făcea totul egal cu pământul”
• Tornada a călătorit aproape 80 de km

România anului 1912 era o monarhie condusă de regele Carol I. Țara noastră era “ciuntită”, pentru că în perioada 1867-1918 Transilvania a aparținut Ungariei. Așadar, România era compusă din Moldova, Dobrogea, Muntenia și Oltenia. Chiar și așa, românii transilvăneni erau extrem de uniți, aveau reviste scrise în limba maternă, cultură proprie. Să nu uităm că, la acea vreme, aveam acolo un Lucian Blaga sau un George Coșbuc, acesta din urmă fiind considerat, la București, “poetul țărănimii”.

Tocmai de aceea, pornind pe urmele acestei furtuni grozave, am găsit mai multe surse demne de încredere care ne-au ajutat să punem cap la cap toată povestea.

Meteorologic vorbind, România sfârșitului de secol IXX și începutului de secol XX era marcată de numeroase catastrofe naturale. Astăzi, când abia reușim să mai diseminăm informația pe care o primim din diverse surse, avem falsa impresie că manifestările violente ale vremii se petrec doar de câțiva ani încoace. Dar istoria consemnează perioade uriașe de secetă sau furtuni de o violență nemaivăzută.

O primă confuzie

Cel care ne-a condus pe acest drum a fost dr. Bogdan Antonescu, cercetător științific III la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, director al European Severe Storms Laboratory și absolvent al Universității din Manchester, care a extras date importante privind incideța tornadelor în România din Bazele Europene de Fenomene Severe. Domnia sa estimează că, din 1683 și până în 2019, circa 185 de astfel de evenimente ar fi lovit România. Una dintre ele s-ar fi produs în anul 1912, la 13 mai, în localitatea Brațcu, din județul Covasna. Pornind, însă, pe firul reconstituirii, putem să tragem, de la bun început, o concluzie cât se poate de clară: domnia sa a făcut o confuzie, pentru că tornada nu a fost la Brețcu (Beretzk), în Covasna, ci la Brețcu (Beretztelke), astăzi localitatea Breaza din județul Mureș (comitatul Mureș-Turda la acea vreme), în apropiere de Reghin.

Citește și: Povestea tornadei de la Făcăeni. Informații în premieră despre furtuna ucigașă care a produs rafale de vânt de peste 250 km/h. Ce le-a reproșat președintele Ion Iliescu localnicilor

Citește și: Povestea furtunii din ‘46 care a lovit Capitala cu rafale de 100 de km/h. Scene tragice, descoperiri macabre

Citește și: Ce este, cum se formează și cum se măsoară o tornadă

Călduri tropicale au lovit Anglia, Franța, Spania, Italia

Așadar, suntem în anul 1912, iar românimea din Transilvania este în fierbere înaintea adunării de la Alba-Iulia, de la 29 mai, în care voia să protesteze împotriva proiectului de înfiinţare a episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdu-Durog.

Începutul de mai a fost neobișnuit de cald în toată Europa, inclusiv în România. La 2 mai 1912, la Londra temperatura se apropiase de 30°. Londonezii au căutat să-și petreacă timpul liber în afara orașului, dar, din cauza aglomerației, a fost blocată circulația trenurilor. La Paris s-au înregistrat 32°, dar în sudul Franței temperaturile au crescut până la 40°!

În același timp, în Madrid căldura a fost insuportabilă și s-au semnalat nenumărate cazuri de insolație. La Roma, maxima zilei a fost de 35°.

La 5 mai, o alertă meteorologică a fost emisă la Zürich. Întreaga Elveţie era cuprinsă de o căldură excesivă, care a dus la topirea zăpezii de pe munţi. O avalanşă, pornită de pe un munte, a acoperit o pădure întreagă la Disathal.

Institutul meteorologic din România anunța, tot la 5 mai, că maxima înregistrată în București era de 32°.

Pe de altă parte, Rusia era lovită de ninsori abundente, care au paralizat traficul feroviar. Ceea ce duce la concluzia că un aer foarte rece, de origine siberiană, era pe cale să lovească Europa.

Prima lovitură: “Nori negri şi grei în formă de semicerc”

În noaptea de 12 spre 13 mai, un aer foarte rece pătrunde în România, aducând ploi torențiale în partea de vest a țării. Ziua, furtunile se întețesc. Prima “atestare” a tornadei o avem din comuna Unguraș, aflată la 15 km sud-vest de orașul Dej, care, după mărturiile oamenilor locului, pare că a fost măturată de o tornadă în jurul orei 16.

“Dinspre apus s-au ridicat nişte nori negri şi grei cari în formă de semicerc au trecut peste comunele din nordul Dejului îndreptându-să spre sud-vest”, scria revista Unirea. Absolut toate casele au fost distruse și toți copacii doborâți la pământ.

“Un copil a înebunit de groază, iar o femee a amuţit”

“În Unguraş au fost omorâte mai multe persoane, dintre cei răniţi au mai murit câţiva în zilele următoare. În momentul descărcărei furtunei, un copil a înebunit de groază, iar o femee a amuţit”, a scris și Gazeta Transilvaniei.

Abia după 4 ore, un jandarm scăpat de furia naturii reușește să ajungă în Dej și să alerteze autoritățile, care nu aveau habar de nenorocirea ce se produsese. “Deşi rănit la cap a alergat ca să raporteze forurilor civile perirea acestei comune. Era aproape nebun sărmanul şi în buimăceala lui numai atâta a putut zice că întreaga comună e nimicită.”

A doua zi, jurnaliștii ajung la fața locului și fac o descriere sfâșietoare: “Pomii din grădini şi de pe câmp, arbori, îngrădituri sunt rupte din pământ şi aruncate departe delà locul lor. Dealurile din jur în mari depărtări delà case sunt acoperite cu paie, şindilă, bucăţi de scânduri şi lemne aruncate de pe coperişurile caselor superedificate (n.n. – case foarte rezistente). Am văzut case din material foarte solid, peatră şi cărămidă a căror păreţi cari au stat in calea vântului erau dărimaţi de puterea aceluia. Au fost de faţă şi la înmormântarea unuia care a căzut jertfă acestui orcan (n.n. – uragan). Era în curtea unui propietar și a fost lovit de o piatră aruncată dintr-un zid învecinat care i-a curmat viaţa.”

Tornada coboară spre sud-vest

Tornada coboară spre sud-vest și “atacă” sudul județului Cluj de azi și județul Mureș (pe atunci comitatul Clujului). După ora 16, se dezlănţuie un vânt puternic asupra comunelor Filipişul-mic, Breaza (Brețcu), Bozieș, Socolu de Câmpie, Orosfaia, Ocniţa, Matei, Archiud și Teaca.

Intensitatea vântului este una incredibilă. În numai câteva minute, mai multe comune dispar, pur și simplu. Biserici masive sunt prefăcute în ruină, zeci de oameni sunt omorâţi şi schilodiţi de titanica putere a vântului.

“Vântul a măturat tot, pe drum vezi grâu, cucuruz şi alte grăunţe de bucate amestecate cu tină, fiind vânturate de prin poduri şi hambare şi împrăştiate în toate părţile. La intrarea comunei, te întimpină oameni schilavi. Nimenea nu ştie ce e al lui, ce al vecinului, căci bucăţile din edificiile sfărâmate au fost asvârlite la al 10-lea vecin. Ce şi-au mai putut salva bieţii oameni a nimicit o a doua furtună, care s’a descărcat din nou, în 16 Maiu noaptea”, scria Foaia Poporului.

În comunele Socol şi Orosfaia, bisericile sunt rase de pe faţa pământului. Biserica din Archiund, zidită cu doi ani mai devreme, e o ruină. În Băiţa nu a rămas casă nedărâmată.

Uraganul “ridica oameni în aer, făcea totul egal cu pământul”

Aici avem încă o dovadă a faptului că a fost vorba de o tornadă. În “Foaia poporului”, martorii ocular au povestit că oamenii au fost pur și simplu “ridicați în aer”:

“Pe unde a ajuns uraganul în fuga-i nebună fără ţintă, fără direcţie, secera victime, ridica oameni în aer, făcea totul egal cu pământul. Ţi-se părea că toate au prins aripi nevăzute, ca la signalul dat, se ridicau nebune în văzduh lăsând morţi şi lacrămi în urma lor. Plânset şi vaiet e zi şi noaptea. În faţa catastrofei stau oamenii neajutaţi, flămânzi cu mânile ridicate spre ceriu aşteptând de acolo ajutor.”

Peste zece mii de oameni au rămas fără adăpost de noapte. “Bogat şi sărac împreună cerşesc după o bucată de pane (n.n. – pâine).”

Românii din Transilvania și-au dat mână cu mână și au făcut donații importante familiilor afectate de dezastru. În localitățile cu populație preponderent maghiară, însuși principele moştenitor Francisc Ferdinand al Austriei a trimis sume uriașe de bani. Se estimează că peste 17 oameni au fost uciși și peste 1500 răniți în urma grozăviei. 1548 de case au fost distruse.

Tornada a călătorit aproape 80 de km

Conform datelor strânse, estimăm că tornada a călătorit aproape 80 de km, din comuna Unguraș, spre sud-vest, până în Breaza (Brețcu). Pagubele provocate de urgie au fost atât de mari, încât ea a fost îndreptățit catalogată drept o tornadă de gradul F3, severă, cu viteza vântului cuprinsă între 252 și 330 km/h. Lucru care o face cel puțin egală cu tornada de la Făcăeni din 2002. Doar că aceasta din Transilvania a fost mult mai letală.